Vreme caldă, pericol crescut: Căpușele apar prematur în sudul țării!

Căpușele, considerate dușmani ai omului datorită bolilor pe care le pot transmite, au început să-și facă apariția încă din luna martie în zona de sud a României, favorizate de temperaturile neobișnuit de calde pentru această perioadă a anului.

Aceste condiții climatice atipice permit căpușelor să iasă din starea lor de inactivitate și să devină active mai devreme decât se aștepta, punând sănătatea publică la risc.

Luna februarie a fost deosebit de caldă, cu temperaturi ce au depășit cu 2 grade normele istorice.

Iarna aceasta a fost una dintre cele mai calde din Europa.

De câte feluri sunt

Căpușele, clasificate în trei familii principale – ixodidele sau căpușele tari, argasidele sau căpușele moi, și o singură specie cunoscută de nutalide – sunt de fapt acarieni, rude mai apropiate cu păianjenii decât cu insectele.

Acestea prezintă un stil de viață parazitar, hrănindu-se intermitent cu sângele gazdelor lor, care pot fi atât animale cu sânge rece, cât și cu sânge cald.

La noi

În România, speciile de căpușe cel mai frecvent întâlnite aparțin genurilor Ixodes, Dermacentor și Rhipicephalus.

Acestea preferă zonele umede și umbrite, cum ar fi pădurile și parcurile, dar și zonele urbane, unde se adaptează cu ușurință.

Dincolo de disconfortul pe care îl pot genera prin mușcăturile lor, căpușele sunt vectori ai unor boli grave precum boala Lyme, encefalita virală, anaplasmoza și ricketioza, transformându-le într-o problemă majoră.

Mărturii

Prezența lor timpurie anul acesta ridică semne de întrebare cu privire la modificările climatice și impactul acestora asupra ciclurilor naturale.

Paraziții au început să-și facă simțită prezența încă din luna martie, mult mai devreme decât perioada lor obișnuită de apariție, de obicei lunile aprilie, mai și iunie.

Cu un ciclu biologic complex, care include stadii evolutive precum ouă, larve, nimfe și adulți, căpușele dispun de adaptări remarcabile pentru supraviețuire și reproducere.

Acestea pot detecta gazdele la distanță prin organul lui Haller, un senzor ultra performant, care le permite să detecteze modificările de temperatură, umiditate și dioxid de carbon în mediu.

Acest fapt este subliniat de mărturia unui apicultor din localitatea Bujoreni (60 km de București, jud. Teleorman) care s-a confruntat cu un număr neașteptat de mare de căpușe, fiind nevoit să-și deparaziteze câinele care adunase aproximativ 20 de exemplare.

„Am petrecut toată ziua lucrând afară. Am intrat în casă fără să bănuiesc nimic. Dar când mi-am dat jos echipamentul și m-am uitat mai bine, am fost șocat să văd vreo trei-patru căpușe agățate de mine. Le-am dat jos ușor, am avut noroc, nu apucaseră să se fixeze”, a spus Alexandru Mazilu, apicultor.

„Când am verificat câinele, situația era și mai gravă – avea cel puțin 20 de căpușe, unele deja pline cu sânge. A trebuit să folosesc o pensetă specială pentru a le îndepărta, dar a luat timp și îmi era frică să nu ratez vreuna. Ce ușurare că l-am scăpat de paraziți. Acum trebuie să dau cu substanțe prin toată curtea și prin cușca câinelui. În alți ani se întîmpla să fie și zăpadă la început de martie, acum ninge cu căpușe”, a menționat acesta.

Prevenție

Pentru a reduce riscul de infecție, este esențial să se ia măsuri de prevenție, precum evitarea zonelor cunoscute ca fiind populate de căpușe, purtarea de îmbrăcăminte care acoperă cât mai mult corpul și utilizarea de substanțe speciale.

Totodată, este importantă efectuarea unui control atent al pielii după ce ați petrecut timp în natură, pentru a identifica și îndepărta căpușele înainte ca acestea să transmită agenți patogeni.

Prezența timpurie a căpușelor în acest an ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru autoritățile de sănătate publică și pentru populație.

Sunt necesare măsuri proactive de prevenire și control al bolilor transmise de căpușe.