Cum îşi comandau românii haine, la 1700. Documente inedite

Arhivele Naționale ale României păstrează o comandă din 1768 a „jupânului Nica” către un negustor lipscan, detaliind achiziționarea de diverse mărfuri, inclusiv țesături, postavuri și șaluri franțuzești.

Cum era cu două secole şi jumătate în urmă?

În zilele noastre, suntem la un click distanță de cele mai multe dintre produsele pe care dorim să le achiziționăm, fie că este vorba de mâncare, îmbrăcăminte sau obiecte de mobilier, dare cum se petreceau lucrurile, acum peste 250 sute de ani?

Arhivele Naţionale ale României au publicat pe pagina de Facebook o astfel de „comandă”. Genul acesta de livrări erau făcute de negustorii „lipscani”, care şi-au dobândit denumirea după târgul Occident din care se aprovizionau – Leipzig.

Vezi Galeria foto 4 Imagini

Din acest motiv, în multe oraş-târg cum este şi Bucureştiul au apărut străzi cu numele de Lipscani, de-a lungul cărora se regăseau prăvălii cu marfă adusă din Vest.

„În cea de-a două jumătate a secolului al XVIII-lea situația era mult diferită. La Arhivele Naționale ale României se păstrează, în fondul Achiziții noi, comanda plasată de jupân Nica unui negustor lipscan. Negustorii lipscani erau cei care aduceau în spațiul românesc mărfuri din orașul german Leipzig. Strada Lipscani din Centrul vechi al Bucureștiului își leagă numele de acești comercianți.

În document, jupân Nica precizează că dorește să cumpere între altele saiete (țesături ușoare de lână), mileuri, postavuri în diverse culori, 60 de coți de pamblică și 3 șaluri franțuzești. Actul, datat 24 iulie 1768, are două file și conține și 35 de mostre de stofă și mătase pe care negustorul lipscan le comercializa”, relatează Arhivele Naţionale ale României.

Străzi cu numele Lipscani există atât în Bucureşti, cât şi în Craiova sau Slatina, iar de ceva timp au fost redate comunităţilor prin revitalizarea centrelor istorice.