Zahăr românesc produs în Ucraina. Cum a explodat importul într-un singur an

Zahărul românesc este produs aproape în totalitate în străinătate și nicidecum la noi, iar cele câteva fabrici prezente pe piața locală se ocupă mai mult cu ambalarea de zahăr brut de import decât cu procesarea sfeclei autohtone.

Anul trecut, pe lângă partenerii tradiționali, pe lista principalilor furnizori a intrat și Ucraina, pe relația cu care livrările au crescut spectaculos: de circa zece ori.

Potrivit ultimilor date disponibile, furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în primle 11 luni din 2022, importurile de zahăr s-au ridicat la 443.491 tone, în valoare de 249 milioane euro. Principalii furnizori au fost Brazilia – 98 382 tone, Germania –  86 609 tone, Polonia – 39 346 tone, Austria – 30 834 tone, Africa de Sud- 30 717 tone,  Eswatini –  30 842 tone, precum și Ucraina 39.248 tone.

Mai trebuie menționată și evoluția spectacuoasă a importurilor venite din Ucraina, în contextul coridoarelor de tranzit, care s-au majorat de la 4.246 tone, în perioada ianuarie – noiembrie 2021 la 39.248 tone, anul trecut.

Cazul Agrana

Nu putem, însă, să nu remarcăm și scăderea volumelor venite din Austria, de la 41.092 de tone în primele 11 luni din 2021 la 30 834 tone, anul trecut. Cum austriecii de la Agrana sunt principalii jucători pe piața internă, prin cele două fabrici de la Buzău și Roman, nu avem cum să nu luăm în calcul posibilitatea apelării la marfa adusă din Ucraina.

De altfel, nu mai departe decât în decembrie 2022, inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au amendat fabrica Agrana de la Buzău pentru practici comerciale înșelătoare. Concret, fabrica buzoiană a produs și scos pe piaţă zahăr alb cristal sub două branduri cunoscute, ambalat în pungi de hârtie sau de polietilenă de 1 kg, având inscripţionată pe ambalaje menţiunea „Origine din UE şi din afara UE”.

Practic, Agrana n-a ținut cont, potrivit ANPC, de faptul că este obligatorie indicarea ţării de origine sau locului de provenienţă al ingredientului primar, atunci când acesta diferă de ţara de origine sau locul de provenienţă al produsului alimentar. Nu în ultimul rând, indicarea ingredientelor din care este obţinut un produs este obligatorie.

Ce se întâmplă la Bod

În cazul fabricii de la Bod, județul Brașov, societate preluată anul trecut de firma Best Achizitii, controlată de antreprenoarea Mihaela Neagu, cea care a achiziționat recent alături de un partener și fabrica de zahăr din Luduș, lucrurile sunt și mai evidente.

Cum reluarea activității la Bod este greu de realizat, ca să nu ma vorbim de necesarul de materie primă sfeclă de zahăr, aici activitatea a constat pur și simplu în ambalarea sub brandul Bod a zahărului adus din Ucraina, iar pe etichetă scrie clar: Ucraina. Se pune totuși întrebarea: oare de ce ANPC nu s-a sesizat și în acest caz?!

Probabil și în cazul Luduș se va urma o cale similară, cel puțin până la recolta de sfecla de zahăr din acest an. Oricum, nu ar fi de mirare ca activitatea de procesare a sfeclei să fie mutată în totalitate aici. În vremurile bune, fabrica de la Luduş producea aproximativ 65.000 de tone de zahăr şi avea peste 150 de angajaţi.

Până în anul 2021, zahărul obținut din sfecla de zahăr asigura aproximativ 25% din necesarul intern, în condițiile în care consum anual al României este de circa 500.000 tone zahăr pe an.

Citește si Oare de ce caută noii patroni de la Zahăr Luduș muncitori sezonieri?