Zeci de mii de oameni au reacţionat la imaginea creată cu AI a unui băiat şi la povestea lui emoţionantă. Falsul demontat şi pericolele sale

Zeci de mii de oameni au reacţionat pe Facebook la imaginea unui băiat, însoţită de o poveste lacrimogenă, totul creat cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI).

Zeci de mii de oameni au reacţionat

O imagine falsă, creată cu ajutorul Inteligenței Artificiale, a făcut recent furori pe rețelele sociale.

Fotografia îl înfățișează pe „Mihăiță”, un presupus copil sărac din București, prezentat într-un context emoționant, menit să stârnească reacții puternice din partea utilizatorilor de Facebook.

Postarea, deși falsă, a devenit rapid virală, ajungând la zeci de mii de distribuiri și reacții, în special pe pagina „Viața de românaș”, creată în ianuarie 2024, dar care și-a schimbat de mai multe ori numele și tematica.

10:02, 18.04.2025 • TEHNOLOGIE

Mark Zuckerberg spune în instanță că Facebook nu mai este despre conectarea cu prietenii

Imaginea lui „Mihăiță” este însoțită de o poveste lacrimogenă despre cum, împreună cu fratele său Ionuț, spală geamuri la semafor, fiind crescuți doar de tatăl lor, după moartea mamei. Deși emoționantă, povestea este o pură invenție, cel mai probabil generată cu ajutorul unor unelte AI precum ChatGPT, iar imaginea conține semne clare că nu este reală – de la fundaluri și proporții nefirești, până la detalii artificiale în vestimentație.

Pericolele AI

Aceste postări fac parte dintr-o strategie mai largă de manipulare a emoțiilor, prin conținut aparent uman, dar fabricat digital. Specialiștii avertizează că imaginile de tipul „nimeni nu apreciază” sau cele nostalgice din perioada comunistă, generate tot cu AI, sunt folosite pentru a influența percepțiile sociale și pentru a genera interacțiuni masive online.

Un studiu realizat în SUA arată că astfel de pagini, care distribuie conținut creat cu AI, sunt deseori implicate în campanii de spam sau înșelătorii, uneori chiar coordonate. Algoritmii rețelelor sociale tind să promoveze aceste postări tocmai din cauza impactului emoțional ridicat, motiv pentru care este esențial ca utilizatorii să fie vigilenți și bine informați.

Şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a transmis un mesaj prin care face apel la români să-şi ia informaţiile din surse sigure şi să facă diferenţa între informaţiile false şi cele reale.

„Deși nu face parte din atribuțiile DNSC, siguranța în mediul online ține într-o mare măsură și de prevenirea și combaterea dezinformării, accesând informații din surse sigure și făcând diferența între informațiile false și cele veridice.

Decontextualizarea este o tehnică uzuală de dezinformare, folosind conținut șocant pentru a denatura evenimente sau persoane. Aceasta poate fi identificată prin sursa suspectă din care provine, dar și prin semnele clare a faptului ca materialul este editat.

Decontextualizarea are ca scop inducerea în eroare a utilizatorului. Este foarte important să identificăm astfel de tehnici de dezinformare și să nu ne lăsăm manipulați!”, a transmis DNSC, pe Facebook.