Zeci de orașe din România trebuie să redevină comune

Enorma depopulare a României, scoasă la iveală de ultimul recensământ, are un efect direct asupra multor administrații locale. Cel puțin 40 de orașe vor fi retrogradate la nivel de comune pentru că nu mai îndeplinesc criteriul populației, unele având sub 2.000 de locuitori. Din același motiv și câteva zeci de municipii vor fi retrogradate la nivel de oraș.

Datele recensământului arată în prezent 40 de orașe au sub pragul minim de 5.000 de locuitori (de la care pot primi această titulatură) și aproape 40 de municipii sub 25.000.

Conform adevărul.ro, în țară sunt chiar și orașe care nu au nici măcar 2.000 de locuitori, cum este cazul localităților Nucet, județul Bihor și Băile Tușnad, județul Harghita. Între cele mai cunoscute orașe prea mici, care nu mai pot fi încadrate la această categorie, se mai numără Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Herculane, Sulina și Făurei.

De asemenea, există municipii care nu au nici măcar 10.000 de locuitori. Este cazul Orșovei și Beiușului, dar nici Vatra Dornei, Urziceni, Calafat sau Adjud nu ar mai putea fi municipii, potrivit criteriului populației.

Efectele retrogradării

Criteriul populației nu este singurul care trebuie îndeplinit, dar este condiție de bază. În plus, la oraș, trei sferturi din populație trebuie să fie ocupată în activități neagricole, 70% trebuie să aibă apă în casă și 55% baie și WC în locuință. Alte prevederi se referă la spitale, medici, școli, baze sportive, hoteluri, străzi modernizate, spații verzi și depozite de deșeuri.

Chiar dacă nu îndeplinesc aceste criterii, unele localități dețin un rang mai înalt decât ar fi normal. La fel cum este nevoie, însă, la trecerea la un rang superior de referendum și decizie a consiliilor locale, tot așa locuitorii și aleșii locali decid trecerea la un rang inferior.

Retrogradarea va avea un afect direct și asupra administrației locale, ce trebuie să-și restrângă numărul de posturi, de consilieri locali și viceprimari.

Dezastrul demografic din România

Deși nu s-a confruntat cu războaie sau dezastre naturale, România a pierdut în ultimele trei decenii aproape o cincime din populație, fapt unic la nivel mondial. Absolut toate regiunile din țara noastră au înregistrat pierderi și doar 3 din 42 de județe au reușit să-mi sporească numărul locuitorilor, după cum am arătat într-o analiză Puterea.ro.

Conform recensământului din 1992, România număra 22,8 milioane de locuitori. Primele date provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2021 (prezentate în decembrie 2022) arată că mai numărăm doar 19,05 milioane, cu 3,7 milioane mai puțin.

Nici măcar intrarea în UE nu a frânat exodul: față de recensământul precedent (2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane).

Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori.

Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153.900 persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9.800, respectiv 7.700 locuitori.