Zelenski: „Am îmbătrânit…”. Interviu cu președintele Ucrainei, în TIME

„Nopțile sunt cele mai grele, când stă întins pe patul de campanie, cu sirenele antiaeriene care-i sună deasupra capului și cu telefonul care încă sună lângă el”, scrie Simon Shuster, corespondent senior TIME care a obținut un interviu cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, chiar în Kiev, din locul în care președintele țării își derulează agenda zilnică. 

„Ecranul acestuia îi face chipul să pară o fantomă în întuneric, iar ochii îi scanează mesajele pe care nu a apucat să le citească în timpul zilei. Unele de la soția și copiii săi, multe de la consilierii săi, câteva de la trupele sale, încercuite în buncărele lor, cerându-i din nou și din nou mai multe arme pentru a sparge asediul rusesc”, scrie Shuster.

„În propriul buncăr, președintele Ucrainei are obiceiul de a se uita lung la agenda zilnică chiar și atunci când ziua s-a încheiat. Stă treaz și se întreabă dacă nu cumva a omis ceva, dacă nu cumva a uitat pe cineva”, adaugă corespondentul TIME.

Nu anxietatea este cea care îl împiedică să închidă ochii. „Este conștiința mea care mă deranjează”, explică președintele Ucrainei. Potrivit lui Shuster, are un singur gând care-i umple mintea: „M-am lăsat să dorm, dar acum ce urmează? Ceva se întâmplă chiar acum”. 

Când se vor sătura de război, oamenii vor trece peste ca și când nu a fost 

Potrivit aceleiași surse, în mijlocul tuturor lucrurilor care se întâmplă, Zelenski, comediantul devenit președinte, încă trebuie să mențină lumea responsabilă și să convingă liderii străini că țara sa are nevoie de ajutorul lor chiar acum, cu orice preț.

„În afara Ucrainei, Zelensky mi-a spus: <<Oamenii văd acest război pe Instagram, pe rețelele de socializare. Când se vor sătura de el, vor trece peste ca și când nu a fost>>. Este natura umană. Ororile au un mod de a ne face să închidem ochii. <<Este mult sânge>>, explică el. <<Este multă emoție>>”, scrie Simon Shuster.

„Zelensky simte că atenția lumii scade, iar acest lucru îl tulbură aproape la fel de mult ca și bombele rusești. În cele mai multe nopți, când își scanează agenda, lista sa de sarcini are mai puțin de-a face cu războiul în sine, ci cu modul în care este perceput. Misiunea lui este de a face ca lumea liberă să trăiască acest război așa cum o face Ucraina: ca pe o chestiune de supraviețuire”. 

Shuster mai scrie că simțul său umorului pe care îl are Zelenski este încă intact. „Este un mijloc de supraviețuire”, spune președintele. ”Dar două luni de război l-au făcut mai dur, mai rapid la mânie și mult mai confortabil cu riscul”, spune Shuster.

Zelenski minimalizase avertismentele venite de la Washington

Printre multe altele, Shuster mai notează cum timp de luni de zile, Zelenski minimalizase avertismentele venite de la Washington că Rusia era pe cale să invadeze. Acum, el a conștientizat că izbucnise un război total, dar nu putea încă să înțeleagă complet ce însemna acest lucru.

Undeva în afara capitalei, un buncăr securizat îl aștepta pe președinte, echipat pentru a rezista unui asediu îndelungat. Zelenski a refuzat să meargă acolo. În schimb, în a doua noapte a invaziei, în timp ce forțele ucrainene se luptau cu rușii pe străzile din apropiere, președintele a decis să iasă afară, în curte, și să filmeze un mesaj video cu telefonul său. <<Suntem cu toții aici>>, a spus Zelensky după ce a făcut un apel nominal al oficialilor de lângă el. Aceștia erau îmbrăcați în tricouri și jachete de culoare verde militară care aveau să devină uniformele lor de război. <<Ne apărăm independența, țara noastră>>”, relatează Shuster în TIME.

Zelenski își înțelesese rolul în acest război. Ochii poporului său și ai unei mari părți a lumii erau ațintiți asupra lui. „Înțelegi că te privesc”, spune el. „Ești un simbol. Trebuie să acționezi așa cum trebuie să acționeze un șef de stat”, relatează corespondentul TIME.

Tot în TIME  se face referire la faptul că toți cei care se află în buncărul lui Zelenski au semnat un acord de confidențialitate: nu au voie să vorbească nici despre ce mănâncă acolo. Zelenski și echipa sa își petreceau majoritatea nopților și țineau unele întâlniri în buncărele de sub complex. „Nopțile sunt cele mai grele (n.r. – pentru Zelenski), când stă întins pe patul de campanie, cu sirenele antiaeriene care-i sună deasupra capului și cu telefonul care încă sună lângă el”, scrie Simon Shuster.

Cine îi scrie discursurile

„Nu a trecut mult timp până când Zelenski a insistat să meargă să vadă cu ochii lui acțiunea. La începutul lunii martie, când rușii încă bombardau Kievul și încercau să încercuiască capitala, președintele a ieșit în secret din complexul său, însoțit de doi dintre prietenii săi și de o mică echipă de gărzi de corp. Unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Zelenski au aflat despre călătorie abia aproape două luni mai târziu, când acesta a adus-o în discuție în timpul interviului nostru”, relatează Shuster.

Înainte de discursul său nocturn adresat națiunii, Zelenski stabilea temele în discuții cu personalul său. „Foarte des, oamenii întreabă cine este redactorul de discursuri al lui Zelensky”, spune Dasha Zarivna, consilier de comunicare, în cadrul interviului din TIME. „<Principalul este el”, spune ea. „El lucrează la fiecare replică”.

La un moment dat, în cadrul lungului interviu, Shuster scrie că „poate că a fost un noroc pentru mine să îl întâlnesc pe președinte la sfârșitul unei zile foarte lungi. După aproape două luni de invazie, se schimbase. Avea noi riduri pe față și nu mai căuta consilierii în cameră atunci când se gândea la un răspuns la o întrebare. <Am îmbătrânit>, a recunoscut el. <Am îmbătrânit de la toată această înțelepciune pe care nu mi-am dorit-o niciodată. Este înțelepciunea legată de numărul de oameni care au murit și de torturile pe care soldații ruși le-au săvârșit. Acest tip de înțelepciune>, a adăugat el, trăgând de timp. <Ca să fiu sincer, nu am avut niciodată scopul de a obține astfel de cunoștințe>”…

Interviul integral aici: https://time.com/6171277/volodymyr-zelensky-interview-ukraine-war/