Zi importantă pentru Călin Georgescu: ÎCCJ decide asupra contestării hotărârilor BEC legate de anularea alegerilor prezidențiale

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) urmează să judece joi, 16 ianuarie, recursul formulat de Călin Georgescu împotriva deciziei Curții de Apel București, care i-a respins ca neîntemeiată cererea de anulare a trei hotărâri emise de Biroul Electoral Central (BEC). Hotărârile în cauză au fost adoptate în urma deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de a anula alegerile prezidențiale.

Georgescu așteaptă verdictul

La Curtea de Apel București, Călin Georgescu a solicitat anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, 231D/2024 și 232D/2024. Aceste hotărâri au vizat încetarea imediată a procesului electoral pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, inclusiv a operațiunilor de pregătire a votării atât în țară, cât și în străinătate. De asemenea, ele au reglementat încetarea activității Biroului Electoral Central și a birourilor electorale județene, conform deciziei CCR privind anularea alegerilor.

Hotărârea 232D/2024 a adus modificări referitoare la indemnizațiile acordate membrilor birourilor electorale din străinătate. Aceste măsuri au fost implementate pentru a reflecta anularea procesului electoral, dar au generat nemulțumiri și au fost contestate de Călin Georgescu și de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept.

12:33, 14.01.2025 • POLITICĂ

Ministrul Energiei îl întreabă pe „călărețul singuratic” dacă știe diferența dintre watt și volt

18:42, 12.01.2025 • POLITICĂ

Crin Antonescu îl vrea pe Georgescu la prezidențiale. Îl provoacă la o dezbatere publică: A dat impresia de hologramă, transmiţând doar nişte mesaje

Curtea de Apel București a respins cererea lui Călin Georgescu pe 7 ianuarie, considerând-o neîntemeiată. Instanța a respins, de asemenea, cererea de intervenție accesorie formulată de organizația Public Attitude, care a susținut poziția contestatarului.

Hotărârea instanței menționează explicit că cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, nu prezintă temei juridic suficient pentru anularea deciziilor BEC. În urma acestui verdict, Georgescu a formulat recurs, care urmează să fie analizat de ÎCCJ.

„Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată”, este decizia pronunţată, în 7 ianuarie, de instanţa Curţii de Apel Bucureşti.

Contestarea hotărârilor BEC: Ce susține Călin Georgescu

Călin Georgescu a contestat hotărârile BEC pe motiv că acestea ar încălca principiile democratice și drepturile electorale fundamentale. El a susținut că anularea procesului electoral, în contextul deciziei CCR, a fost implementată fără a ține cont de efectele asupra cetățenilor și a procesului democratic în ansamblu.

Printre instituțiile și persoanele date în judecată de Georgescu se numără Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituțională, președintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Apărării, Parchetul ÎCCJ, Serviciul Român de Informații (SRI) și primarul Elena Lasconi. Această listă extinsă reflectă complexitatea și amploarea cazului.

Hotărârile BEC au fost emise pentru a pune în aplicare decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale, o situație rară și fără precedent în România. Decizia 230D/2024 a dispus încetarea votării și a operațiunilor de pregătire a votului, iar decizia 231D/2024 a stabilit încetarea activității Biroului Electoral Central și a birourilor electorale județene. În același timp, decizia 232D/2024 a adus modificări la nivel administrativ, vizând indemnizațiile membrilor birourilor electorale din secțiile de votare din străinătate.