Zi importantă pentru economia României: s-a dat startul motorului cu hidrogen!

Contractul pentru proiectul prioritar Ro-HydroHub a fost semnat, azi, la Guvernul României, de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și de directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice ICSI Râmnicu Vâlcea, Mihai Varlam. Vor fi depuse 12 brevete de invenții, iar peste 100 de studenți sau masteranzi sunt incluși in proiect. Proiectul are un buget de 130 de milioane de lei, finanțat din fonduri europene.

Vicepremierul României, Marian Neacșu, a declarat:

 Suntem în fața unui nou proiect de mare importanță și, de ce nu, și de mare valoare. Hidrogenul va fi, în mod cert, principalul element de tehnologie a viitorului. Europa este printre continentele care au înțeles de la bun început această prioritate și au alocat și resurse și preocupări pe această linie. Și-a propus în mod ambițios ca, încă nu foarte mulți ani de acum înainte, să devină un continent neutru de emisii de gaze cu efect de seră. Obiectiv extrem de ambițios pe termen mediu, dar care, din păcate, s-a suprapus peste o conjunctură economică nu tocmai favorabilă.

Am avut o criză globală, cea determinată de epidemia de pandemia de COVID, apoi am avut o serie de crize ciclice, le-am spune cumva cea energetică, apoi criza de materii prime și, nu în ultimul rând, războiul din Ucraina, care cu primordialitate au lovit Europa și ne-au pus într-o situație de pierdere de competitivitate. În egală măsură, ne propunem să avem o economie neutră de emisii de gaze de seră. Pe de altă parte, economiile din Statele Unite și din Asia nu au astfel de condiționalități și, din păcate, efectele se văd în această perioadă.

Economia europeană stagnează sau nu realizează creșterile pe care le propunem. Principalele motoare ale economiei europene, cum ar fi Germania, sunt în recesiune de o bună perioadă. Efectele astea se văd și în România, unde evident că nu realizăm, din aceste perspective, în mod deosebit nivelul de creștere economică pe care ni l-am propus până a ajunge la acest proiect.

11:06, 20.12.2024 • POLITICĂ

Adrian Câciu: Schimbarea perspectivei de rating a României, „fake-news” în interpretările politice

19:03, 19.12.2024 • ACTUALITATE

Bogdan Ivan vine cu vești bune. Românii sunt tot mai aproape de interacțiunea digitală cu administrația statului: De oriunde, oricând, fără cozi sau hârtii inutile

Am fost și suntem pregătiți să facem față provocărilor

Unul dintre obiectivele importante ale deja bine-cunoscutului de-acum program de reindustrializare a României este acesta care vizează decarbonizarea proceselor de producție, iar dintre componentele importante ale acestui proces sunt producția și utilizarea la scară cât mai largă a hidrogenului obținut din resurse și energii regenerabile și, mai ales, a combustibilului obținut dintr-un astfel de hidrogen verde. Sunt lucruri importante pe care le propunem și evident că vom aloca sume consistente pentru realizarea acestor obiective. 

Termenul de implementare pare foarte generos și foarte larg, la prima vedere

Am văzut valoarea, nu știam foarte bine termenul de implementare, pare foarte generos și foarte larg, la prima vedere, mai ales din perspectiva lucrurilor pe care le-am spus un pic mai devreme. Am putea să revenim în competiția cu economiile emergente, care nu-și mai pun sau nu-și pun la fel de multe preocupări în ceea ce privește conservarea mediului, cum ne punem noi din această perspectivă.

Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării, a subliniat că vom avea o platformă pentru digitalizarea lanțului de producție a pilelor pentru combustibil.

Acest proiect extrem de important vine cu o finanțare fabuloasă, de 130 de milioane de euro, pentru unul dintre cele mai importante zone de cercetare ale economiei viitorului. Practic, putem spune că astăzi dăm startul motorului cu hidrogen al economiei românești, iar din acest punct de vedere, ideea de bază este că toată expertiza pe care o au specialiștii din laboratorul colegilor noștri de la ICSI Râmnicu Vâlcea, de la Universitatea Politehnică București și la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca nu va mai rămâne doar acolo, ci va depăși ușa laboratorului și va ajunge în piață. Iar unul dintre cei mai importanți indicatori ai acestui proiect îl reprezintă transferul tehnologic către piață, către cele nouă IMM-uri care sunt partenere în cadrul acestui proiect. 

59 de luni pentru implementare

Faptul că deja vorbim despre energia viitorului, faptul că vorbim despre un mod deja de lucru care este setat, cel de a pune la aceeași masă actorii publici, actorii privați și universitățile, prin care tot ceea ce până cum părea foarte disipat în societate, ajunge deja să aibă o coerență și ajunge să aibă un numitor comun nu doar prin prisma obiectivelor, ci și prin prisma obiectivelor foarte clare de muncă pe care le desfășoară colegii. Putem să spunem că vom avea ca rezultat o linie de producție-pilot la Vâlcea. Vom avea, de asemenea o platformă pentru digitalizare lanțului de producție a pilelor pentru combustibil, care va folosi tehnologia avansată pentru optimizarea întregului proces tehnic.

Vom avea două proiecte de cercetare-dezvoltare în industria experimentală

De asemenea, vom avea două proiecte de cercetare-dezvoltare în industria experimentală și la Universitate Tehnică din Cluj-Napoca. De asemenea, vom avea echipamente de 51 de milioane de euro. 

Ne asigurăm că avem cele mai noi echipamente existente astăzi la nivel mondial, care vor fi aduse aici, în România, pentru a crea acea tehnologie care astăzi este patentată de către alte state și care sunt la îndemâna economiei din România, instituțiilor din România, doar în urma achiziției unor patente și a unor brevete de invenție din partea altor companii sau state. Așa că România va avea propriile brevete.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și-ar dori să închidă acest proiect mult mai repede.

Acest tip de proiect, care înseamnă un parteneriat între Guvernul României, mediul academic, autoritățile locale, institutele de cercetare, este iar la fel un model care trebuie urmat.

Încurajez în continuare acest tip de parteneriat. Mi-aș dori să închidem acest proiect mult mai repede. Mi-aș dori ca, în programările viitoare și după 2027, să nu pui trenurile de hidrogen sau cu hidrogen înainte, ci să ai hidrogenul produs la tine în țară, că altfel înseamnă să-ți faci un deficit de balanță comercială implicit.

Sper ca în 2027 să fie gata, ca să putem să facem unul și mai și

Și atunci haideți să producem toate materiile prime de care avem nevoie, mai ales materiile prime de care viitorul are nevoie și pe care le cunoaștem că vor fi, dacă vreți, motorul energetic la nivel mondial, în viitor. Și atunci putem într-adevăr să facem și investiții în alte elemente care sunt hrănite de aceste materii prime pe care le dezvoltăm la noi în țară. Succes acestui parteneriat și încă o dată sper ca în 2027 să fie gata, ca să putem să facem unul și mai și.

Directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice ICSI Râmnicu Vâlcea, Mihai Varlam, amintește că acest moment este rezultatul unei munci anevoioase pe care au început-o cu mai bine de 20 și ceva de ani în domeniul cercetării hidrogenului.

Nu a fost întotdeauna cu succese, dar în momentul de față, cu acest proiect suntem obligați să demonstrăm ceea ce putem mai departe. În concepția noastră, cercetarea trebuie să fie pionul  pe care România il deschide, indiferent de domeniu.

Noi încercăm să sădim semințele unei noi tehnologii

Cercetarea se răsfrânge asupra întregii evoluții ulterioare. Și așa cum pionul de deschidere într-o partidă de șah este important, tot așa și cercetarea se răsfrânge asupra întregii evoluții ulterioare. În cazul acesta al proiectului, deosebirea față de tot ce a fost anterior este că ne dorim să nu facem numai deschiderea, ne dorim să ducem partida mai departe până la momentul în care lucrurile vor evolua autonom, vor evolua de la sine.

Noi încercăm să sădim semințele unei noi tehnologii, unui nou produs. De data aceasta, vrem să îngrijim tehnologiile până la maturitatea lor. Ăsta este și motivul pentru care un număr important de colaboratori, de parteneri s-au alăturat proiectului în tot arcul acesta al cunoașterii, adică: universități, cercetare, mediu de afaceri.

Hidrogenul a avut pe parcursul ultimilor 30 de ani mai multe suișuri și coborâșuri

Asta întărind validitatea conceptului de la care noi am pornit și în același timp creând nucleul necesar pentru abordarea acestor tehnologii complexe. Sperăm că nucleul acesta pe parcurs va exploda în sensul bun al cuvântului, în sensul în care se va disemina informația către mediul de afaceri. Hidrogenul a avut pe parcursul ultimilor 30 de ani mai multe suișuri și coborâșuri datorită complexității, multitudinii de tehnologie care trebuie îngemănată pentru ca întreg tabloul să devină viabil.

Hidrogenul va deveni noul petrol al lumii

De data aceasta, lucrurile devin serioase. De ce? Pentru că toate evoluțiile din energie au impus o revoluție structurală, schimbare totală, în care hidrogenul are un rol semnificativ. Dacă hidrogenul va căpăta în următorii 10 ani picioarele necesare pentru ca să devină ceea ce este necesar pentru întreg tabloul energetic, atunci el va deveni noul petrol al lumii, adică motorul economiei globale.

Ăsta este și motivul pentru care majoritatea statelor și-au definit strategii, parteneriate în care își propun să se poziționeze cât mai bine în această nouă structură. Toate căutările acestea legate de emisii zero în perspectiva 2050 îl impun ca una dintre soluțiile esențiale ce vor fi abordate.