Ziariștii din AGERPRES au participat la prima grevă de protest din istoria de 135 de ani a instituției de Stat

Publicat: 15 oct. 2024, 18:16, de George Andrei, în ACTUALITATE

Prima grevă din istoria Agenției Naționale de Presă AGERPRES a fost organizată, marți, după mobilizarea angajaților de către Sindicatul Media Sind, fiind reclamate salariile ,,mizere”, condițiile de muncă, și discepanțele existente între statutul SRTV și Radio România.

Conducerea AGERPRES, director general Claudia Nicolae, al cărei mandat a expirat, nu a putut ascunde acțiunea de protest a salariaților, prin cenzură, și a trebuit să publice comunicatul sindicatului, condus de Cristi Godinac.

Redăm comunicatul publicat de Federația FAIR-MediaSind.

13:21, 12.10.2024 • Transporturi

Boeing anunță eliminarea a 17.000 de locuri de muncă

15:42, 15.09.2024 • ECONOMIE

Greva angajaților Boeing perturbă piața operatorilor aerieni privați

,,Dispreţul şi aroganţa guvernanţilor faţă de presă provoacă prima Grevă din istoria de 135 de ani a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES

După data de 1 noiembrie 2024 colegii din Radio România, Televiziunea Română, ANP AGERPRES şi jurnalişti independenţi pregătesc prima grevă generală împotriva Guvernului

Dispreţul şi aroganţa reprezentanţilor Guvernului la adresa lucrătorilor din mass-media au generat unul dintre cele mai ample proteste ale acestei bresle de la Revoluţie încoace. După grevele de avertisment din Societatea Română de Radiodifuziune din 1 octombrie 2024 şi Societatea Română de Televiziune – 9 octombrie 2024, a venit şi rândul colegilor din cea mai mare agenţie naţională de presă a statului român – Agenţia Naţională de Presă AGERPRES să organizeze acţiuni greviste.

Greva de avertisment a fost organizată astăzi, 15 octombrie 2024, între orele 13,00-15,00, în conformitate cu prevederile Legii nr.367/2022 privind dialogul social, fără întreruperea fluxului redacţional. Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind împreună cu membrul afiliat, Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, au organizat acţiunea de protest la sediul central din Bucureşti. Urmează ca şi corespondenţi teritoriali să depună, la sediul prefecturilor, Notificarea Federaţiei adresată primului ministru Marcel Ciolacu privind motivele declanşării grevei.

La sediul central al agenţiei din Casa Presei au fost prezenţi liderii Federaţiei FAIR-MediaSind – Leonard Octavian Pădureţ, preşedinte, şi Cristi Godinac, preşedinte executiv, care au explicat colegilor situaţia gravă în care se află instituţia din cauza subfinanţării cronice alocate de Guvern, ceea ce pune în pericol exercitarea misiunii publice.

Preşedintele Sindicatului Român al Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a atras atenţia că refuzul coaliţiei guvernamentale de a modifica Legea de organizare şi funcţionare a ANP AGERPRES pentru ca angajaţii să fie salarizaţi în acelaşi regim juridic – prin negociere CCM – ca şi angajaţii de la SRR şi SRTV, coroborată cu pierderea procesului privind aplicarea măsurii Curţii de Conturi pentru trecerea pe anexa salarială din Cultură, va provoca micşorări substanţiale şi dramatice ale salariilor personalului redacţional din instituţie. Totodată, acesta a subliniat că restricţiile prin tot felul de acte normative aplicate personalului din instituţiile bugetare creează mari probleme în asigurarea misiunii publice a AGERPRES: în aproximativ 10 judeţe nu există corespondenţi, Serviciul de noapte pentru Redacţia Ştiri Externe nu mai poate funcţiona, iar angajaţii trebuie să suplinească munca altor colegi, în condiţiile unei salarizări aflate la limita subzistenţei. De asemenea, aplicarea măsurilor guvernamentale a impus o reorganizare a instituţiei prin care jurnaliştii sunt transformaţi, practic, în funcţionari cu palma la vipuşcă.

Liderii sindicali au atras atenţia despre intenţia unui grup de interese politico-financiare de a unifica după modelul Orban din Ungaria, Societatea Română de Televiziune cu Societatea Română de Radiodifuziune, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES şi Societatea Română de Radiocomunicaţii în Compania Naţională de Media, ceea ce va provoca disponibilizări masive şi încălcarea flagrantă a directivelor europene privind obligativitatea asigurării independenţei editoriale şi a funcţionării sustenabile a instituţiilor publice de mass-media – Media ACT.

S-a discutat despre lipsa protecţiei muncii jurnalistice, protecţiei surselor, excluderea organizaţiilor sindicale din procesul de dialog social în cazul lucrătorilor independenţi – freelanceri, precum şi despre refuzul clasei politice de a considera Jurnalismul un bun public şi pe cei care activează în mass-media – lucrători esenţiali.

Greviştii au purtat tricouri negre în semn de doliu pentru libertatea de exprimare, inscripţionate cu Mesajul RESPECT PENTRU CULTURĂ ŞI MASS-MEDIA. Aceştia au avut afişe cu mesaje adresate atacatorilor breslei mass-media: RESPECT PENTRU AGERPRES, NU DISTRUGEŢI AGERPRES, VREM SALARII DECENTE, JURNALISMUL ESTE BUN PUBLIC; JURNALIŞTII – LUCRĂTORI ESENŢIALI, VREM SĂ PUTEM SĂ NE NEGOCIAM SALARIILE etc.

În finalul protestului, reprezentanţii Federaţiei FAIR-MediaSind au anunţat că în perioada următoare vor avea loc şi alte acţiuni greviste:

În perioada 21 – 25 octombrie 2024 – acţiuni de protest în faţa instituţiilor europene

În perioada 28 octombrie 2024 – 1 noiembrie mitinguri şi marşuri de protest

După data de 1 noiembrie 2024 este preconizată organizarea unei greve generale, împreună cu colegii din Societatea Română de Radiodifuziune, AGERPRES, Societatea Română de Televiziune şi jurnalişti freelanceri.

Totodată, se iau în calcul şi acţiuni-surpriză de boicotare a campaniilor electorale ale unor candidaţi care şi-au arătat dispreţul faţă de lucrătorii din mass-media, aşa cum s-a întâmplat cu premierul Marcel Ciolacu aflat în vizită la Cluj-Napoca.

În funcţie de stadiul colectării semnăturilor pentru declanşarea grevei în instituţiile din Cultură va fi stabilit şi programul acţiunilor greviste din acest sector.

Departament Comunicare Federaţia FAIR-MediaSind

Redăm comunicatul publicat de Federația FAIR-MediaSind.

,,Dispreţul şi aroganţa guvernanţilor faţă de presă provoacă prima Grevă din istoria de 135 de ani a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES

După data de 1 noiembrie 2024 colegii din Radio România, Televiziunea Română, ANP AGERPRES şi jurnalişti independenţi pregătesc prima grevă generală împotriva Guvernului

În finalul protestului, reprezentanţii Federaţiei FAIR-MediaSind au anunţat că în perioada următoare vor avea loc şi alte acţiuni greviste:

În perioada 21 – 25 octombrie 2024 – acţiuni de protest în faţa instituţiilor europene

În perioada 28 octombrie 2024 – 1 noiembrie mitinguri şi marşuri de protest

În funcţie de stadiul colectării semnăturilor pentru declanşarea grevei în instituţiile din Cultură va fi stabilit şi programul acţiunilor greviste din acest sector.

Departament Comunicare Federaţia FAIR-MediaSind

Redăm integral, necenzurat, comunicatul publicat pe pagina publică a Federației Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind

După data de 1 noiembrie 2024 colegii din Radio România, Televiziunea Română, ANP AGERPRES și jurnaliști independenți pregătesc prima grevă generală împotriva Guvernului

Disprețul și aroganța reprezentanților Guvernului la adresa lucrătorilor din mass-media au generat unul dintre cele mai ample proteste ale acestei bresle de la Revoluție încoace. După grevele de avertisment din Societatea Română de Radiodifuziune din 1 octombrie 2024 și Societatea Română de Televiziune – 9 octombrie 2024, a venit și rândul colegilor din cea mai mare agenție națională de presă a statului român – Agenția Națională de Presă AGERPRES să organizeze acțiuni greviste.

Greva de avertisment a fost organizată astăzi, 15 octombrie 2024, între orele 13,00-15,00, în conformitate cu prevederile Legii nr.367/2022 privind dialogul social, fără întreruperea fluxului redacțional. Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind împreună cu membrul afiliat, Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind, au organizat acțiunea de protest la sediul central din București. Urmează ca și corespondenți teritoriali să depună, la sediul prefecturilor, Notificarea Federației adresată primului ministru Marcel Ciolacu privind motivele declanșării grevei.

La sediul central al agenției din Casa Presei au fost prezenți liderii Federației FAIR-MediaSind – Leonard Octavian Pădureț, președinte, și Cristi Godinac, președinte executiv, care au explicat colegilor situația gravă în care se află instituția din cauza subfinanțării cronice alocate de Guvern, ceea ce pune în pericol exercitarea misiunii publice.

reședintele Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind, Cristi Godinac, a atras atenția că refuzul coaliției guvernamentale de a modifica Legea de organizare și funcționare a ANP AGERPRES pentru ca angajații să fie salarizați în același regim juridic – prin negociere CCM – ca și angajații de la SRR și SRTV, coroborată cu pierderea procesului privind aplicarea măsurii Curții de Conturi pentru trecerea pe anexa salarială din Cultură, va provoca micșorări substanțiale și dramatice ale salariilor personalului redacțional din instituție. Totodată, acesta a subliniat că restricțiile prin tot felul de acte normative aplicate personalului din instituțiile bugetare creează mari probleme în asigurarea misiunii publice a AGERPRES: în aproximativ 10 județe nu există corespondenți, Serviciul de noapte pentru Redacția Știri Externe nu mai poate funcționa, iar angajații trebuie să suplinească munca altor colegi, în condițiile unei salarizări aflate la limita subzistenței. De asemenea, aplicarea măsurilor guvernamentale a impus o reorganizare a instituției prin care jurnaliștii sunt transformați, practic, în funcționari cu palma la vipușcă.

Liderii sindicali au atras atenția despre intenția unui grup de interese politico-financiare de a unifica după modelul Orban din Ungaria, Societatea Română de Televiziune cu Societatea Română de Radiodifuziune, Agenția Națională de Presă AGERPRES și Societatea Română de Radiocomunicații în Compania Națională de Media, ceea ce va provoca disponibilizări masive și încălcarea flagrantă a directivelor europene privind obligativitatea asigurării independenței editoriale și a funcționării sustenabile a instituțiilor publice de mass-media – Media ACT.

S-a discutat despre lipsa protecției muncii jurnalistice, protecției surselor, excluderea organizațiilor sindicale din procesul de dialog social în cazul lucrătorilor independenți – freelanceri, precum și despre refuzul clasei politice de a considera Jurnalismul un bun public și pe cei care activează în mass-media – lucrători esențiali.

Greviștii au purtat tricouri negre în semn de doliu pentru libertatea de exprimare, inscripționate cu Mesajul RESPECT PENTRU CULTURĂ ȘI MASS-MEDIA. Aceștia au avut afișe cu mesaje adresate atacatorilor breslei mass-media: RESPECT PENTRU AGERPRES, NU DISTRUGEȚI AGERPRES, VREM SALARII DECENTE, JURNALISMUL ESTE BUN PUBLIC; JURNALIȘTII – LUCRĂTORI ESENȚIALI, VREM SĂ PUTEM SĂ NE NEGOCIAM SALARIILE etc.

În finalul protestului, reprezentanții Federației FAIR-MediaSind au anunțat că în perioada următoare vor avea loc și alte acțiuni greviste:

În perioada 21 – 25 octombrie 2024 – acțiuni de protest în fața instituțiilor europene

În perioada 28 octombrie 2024 – 1 noiembrie mitinguri și marșuri de protest

După data de 1 noiembrie 2024 este preconizată organizarea unei greve generale, împreună cu colegii din Societatea Română de Radiodifuziune, AGERPRES, Societatea Română de Televiziune și jurnaliști freelanceri.

Totodată, se iau în calcul și acțiuni-surpriză de boicotare a campaniilor electorale ale unor candidați care și-au arătat disprețul față de lucrătorii din mass-media, așa cum s-a întâmplat cu premierul Marcel Ciolacu aflat în vizită la Cluj-Napoca.

În funcție de stadiul colectării semnăturilor pentru declanșarea grevei în instituțiile din Cultură va fi stabilit și programul acțiunilor greviste din acest sector.

Vă prezentăm în continuare motivele declanșării conflictului colectiv de muncă împotriva politicii sociale, economice și anticulturale ale Guvernului:

Nr. Înregistrare 2377 / 27.09.2024 Către: Guvernul României Sediu: București, Palatul Victoria, Piața Victoriei nr. 1, Sector 1 În atenția: Dlui. Ion – Marcel CIOLACU – Prim-ministru al României Subiect: Informare privind declanșarea grevei de avertisment împotriva politicii sociale și economice a Guvernului, la nivel de sector MassMedia; FEDERAȚIA CULTURĂ ȘI MASS-MEDIA FAIR-MEDIASIND, având sediul în București, Bd-ul Mihail Kogălniceanu Nr. 70-72, Sector 5, Cod fiscal 8286731, federație sindicală reprezentativă la nivel de sector de negociere colectivă Mass-Media, conform Încheierii nr. 26/Înch/PJ/19.09.2023 a Tribunalului București – Secția a V-a Civilă, afiliată cu drepturi depline la Confederația CNSRL-FRAȚIA, Federația Internațională a Jurnaliștilor, Federația Internațională a Muzicienilor, Federația Internațională a Actorilor, UNI Global UNION, UNI MEI și Federația Europeană a Jurnaliștilor, reprezentată legal prin Președinte – Dl. Leonard – Octavian PĂDUREȚ și prin Președinte Executiv – Dl. Cristinel GODINAC, Prin reprezentant convențional Iordache C. Dan – Cabinet de Avocat, având sediul profesional situat în București, Șos. București – Ploiești, Nr. 1A, Bucharest Business Park, Clădirea C, Etaj 1, Sector 1, În temeiul dispozițiilor art. 155 alin. (4) și (5) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social și în acord cu Hotărârea Biroului Executiv Permanent al Federației Cultură și Mass-Media FAIR – MediaSind Nr. 1 / 26.09.2024, vă transmitem prezenta:

2 NOTIFICARE Privind declanșarea grevei de avertisment împotriva politicii sociale și economice a Guvernului, la nivel de sector Mass-Media Având în vedere următoarele: CONSIDERENTE: I. Scurtă prezentare a contextului care a determinat adoptarea prezentului demers: Federația din Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind în calitate de organizație reprezentativă în sectoarele Cultură și Mass-Media, împreună cu membrul afiliat – Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind, cea mai mare organizație națională din mass-media și reprezentativă, conform Legii nr. 367/2022, la nivelul Societății Române de Televiziune și Agenția Națională de Presă AGERPRES, a solicitat în repetate rânduri acordarea drepturilor de care beneficiază instituțiile publice și cu capital privat din Uniunea Europeană tuturor lucrătorilor din mass-media. În acest sens, s-a solicitat în repetate rânduri acordarea unor compensații adecvate pentru statutul de lucrător esențial, finanțări corecte a industriei de media în condiții de transparență, precum și introducerea în noua lege a pensiilor a unor prevederi specifice care să le recunoască condițiile speciale de muncă. Acum când există războiul din Ucraina, iar fenomenul fake-news a luat o amploare îngrijorătoare, este necesar mai mult ca oricând ca munca lucrătorilor profesioniști din mass-media să fie susținută și de la nivel guvernamental prin luarea unor decizii urgente și eficiente.

Este bine cunoscut faptul că lucrătorii profesioniști din mass-media au o muncă stresantă, care le afectează în orice moment sănătatea. Sunt multe cazuri când acești lucrători au clacat, unii chiar recurgând la măsuri extreme. În acord cu revendicările susținute de Federația Europeană a Jurnaliștilor, se impune ca și colegii din instituțiile publice și private care activează în sectorul de negociere colectivă Mass-Media să primească aceleași drepturi ca și cei din instituțiile similare din Uniunea Europeană, inclusiv de 3 statutul solicitat încă din anul 2020 de Federația Europeană a Jurnaliștilor prin campania „Jurnaliștii sunt lucrători esențiali!”.

Și organizaţia „Reporteri Fară Frontiere” a publicat un raport în care prezintă că agresiunile asupra lucrătorilor din Mass-Media sunt din ce în ce mai barbare, încercarea de a descuraja jurnalismul de investigaţie sau relatările de la faţa locului fiind evidente.

Totodată, viața acestora este pusă în pericol din cauza specificului activității, mulți lucrători fiind amenințați, loviți sau chiar uciși. În acest sens, un raport al Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor de la nivelul Uniunii Europene a reținut că jurnalismul este una dintre cele mai periculoase meserii. Totodată, lipsa oricărei protecții față de munca jurnaliștilor situează România pe cele mai codașe locuri privind libertatea de exprimare. Totodată, excluderea organizațiilor sindicale din procesul de dialog social în cazul lucrătorilor independenți/ freelancerilor, a provocat reacții internaționale puternice din partea principalelor organizații mondiale din Cultură și Mass-Media: Federația Internațională a Jurnaliștilor, Federația Europeană a Jurnaliștilor, Federația Internațională a Muzicienilor, Federația Internațională a Actorilor, UNI Global UNION și UNI MEI, iar pe plan național, din partea celei mai mari confederații naționale, Confederația CNSLR-Frăția. În considerare celor mai sus expuse, Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind a solicitat în repetate rânduri demararea demersurilor pentru introducerea unor categorii de angajați din sectoarele de negociere colectivă Cultură și Mass-Media în condițiile speciale prevăzute de Legea pensiilor, fiind depusă la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale inclusiv expunerea de motive și lista funcțiilor din sectoarele de negociere colectivă Cultură și Mass-Media care să beneficieze de aceste condiții.

Nu în ultimul rând, subfinanțarea cronică în care se află industria de media din cauza unei inflații galopante și a lipsei măsurilor de protecție, este pusă în pericol libertatea de exprimare pentru întreaga breaslă din mass-media.. Totodată, politizarea excesivă a numirilor conducerilor instituțiilor publice, finanțarea acestora în funcție de criterii politice și nu de cele economice, pun în pericol misiunea publică a acestora. În prezent Societatea Română de Televiziune este în pericol să mai poată funcționa din cauza 4 subfinanțării cronice, Societatea Română de Radiodifuziune a demonstrat un management dezastruos împotriva drepturilor salariale ale angajaților SRR, majoritatea fiind plătiți cu salarii de 3500 – 4000 lei, printre cele mai mici din presă, în timp ce camarila președintelui-general al SRR, Răzvan Ioan Dincă, beneficiază de salarii de peste 25.000 lei.

În plus, se practică o cenzură drastică împotriva oricărei tentative de protest la adresa abuzurilor actualei conduceri. Având în vedere pericolul în care se află profesioniștii din cea mai mare agenție de presă a statutului, ANP AGERPRES, din cauza unei măsuri arbitrare dispuse de Curtea de Conturi în urma unei interpretări controversate a Legii Salarizării unitare a personalului bugetar și care ar provoca drastice diminuări salariale, Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind a solicitat coaliției guvernamentale să modifice de urgență Legea de organizare și funcționare a ANP AGERPRES.

Expunerea de motive și proiectul de modificare la legea de organizare și funcționare a ANP AGERPRES au fost transmise în data de 3 mai 2023 coaliției de guvernare, arătându-se că se impune ca salarizarea personalului din cadrul ANP AGERPRES să fie realizată în aceleași condiții juridice precum în cazul colegilor din Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, precum și alte prevederi care conferă și confirmă calitatea de serviciu public de interes național.

De asemenea, având în vedere sutele de procese câștigate pentru membrii de sindicat din cadrul Societății Române de Televiziune și care au infirmat interpretările eronate venite din partea controlorilor delegați de la Ministerul Finanțelor Publice, Federația Cultură și Mass-Media FAIRMediaSind a solicitat încă de anul trecut coaliției guvernamentale urgentarea adoptării unui proiect privind modificarea legii de organizare și funcționare a Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune și care să confirmare calitatea de serviciu public de interes național a celor două instituții. Pe de altă parte, începând cu anul 2023, Guvernul României a inițiat și/sau a adoptat o serie de acte normative care au afectat în mod semnificativ atât activitatea, cât și drepturile membrilor sindicatelor afiliate Federației Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind, după cum urmează: Ø OUG nr. 168/2022: 5 · Art. I alin. (7) – plafonarea indemnizației de hrană la nivelul anului 2022, în contextul unei inflații galopante, ceea ce a condus la diminuarea substanțială a puterii de cumpărare de produse alimentare de către membrii de sindicat salariați în cadrul ANP AGERPRES, dar și din alte instituții și autorități publice în care este aplicabilă legea salarizării unitare a personalului bugetar; · Art. II alin. (1) – interzicerea plății muncii suplimentare, în condițiile în care, spre exemplu în cadrul ANP AGERPRES personalul este subdimensionat față de volumul de activitate necesare funcționării în condiții normale a instituției, context în care salariații sunt nevoiți să efectueze muncă suplimentară și care este dificil de compensat cu timp liber corespunzător, în contextul mai sus evidențiat; în plus, în prezent, ANP AGERPRES nu are corespondenți în 10 județe, ceea ce perturbă procesul redacțional și misiunea publică a instituției; · Art. III alin. (1) – interzicerea acordării de bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă; · Art. III alin. (2) – interzicerea acordării de premii; · Art. VI alin. (1) – eșalonarea pe o perioadă de 5 ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, deși practica judiciară constantă a instanțelor de judecată a constatat faptul că aceste prevederi încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate reglementate de CEDO; · Art. VII alin. (1) – interzicerea acordării de ajutoare sau indemnizații de ieșire la pensie; Ø OUG nr. 34/2023: · Art. IV alin. (1) – suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, măsură care, spre exemplu, în cazul ANP AGERPRES a condus la imposibilitatea efectuării de angajări pe posturi rămase vacante, cu consecința necesității prestării de muncă suplimentară de către ceilalți angajați pentru a asigura volumul necesar de activitate, fără ca această muncă 6 suplimentară să poată fi compensată prin acordarea unui spor la salariul; în plus, în prezent, ANP AGERPRES nu are corespondenți în 10 județe, ceea ce perturbă procesul redacțional și misiunea publică a instituției; Ø OUG nr. 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist, aprobată prin Legea nr. 346/2023, act normativ prin care organizațiilor sindicale le-a fost restrânsă posibilitatea de a reprezenta lucrătorii culturali profesioniști, deși acest drept era reglementat prin Legea nr. 367/2022 privind dialogul social; Ø OUG nr. 115/2023: · Art. III alin. (1) – interzicerea plății muncii suplimentare, în condițiile în care, spre exemplu în cadrul ANP AGERPRES personalul este subdimensionat față de volumul de activitate necesare funcționării în condiții normale a instituției, context în care salariații sunt nevoiți să efectueze muncă suplimentară și care este dificil de compensat cu timp liber corespunzător, în contextul mai sus evidențiat; în plus, în prezent, ANP AGERPRES nu are corespondenți în 10 județe, ceea ce perturbă procesul redacțional și misiunea publică a instituției; · Art. IV alin. (1) – interzicerea acordării de bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă; · Art. IV alin. (2) – interzicerea acordării de premii; · Art. IV alin. (3) – interzicerea acordării de către SRTv și SRR, din fonduri alocate de la bugetul de stat, a biletor de valoare (cu excepția tichetelor de creșă), a premiilor și a plății orelor suplimentare; · Art. IV alin. (5) – plafonarea tichetelor de masă acordate salariaților din cadrul SRR și SRTv la nivelul anului 2022; · Art. VII alin. (1) – suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, măsură care, spre exemplu, în cazul ANP AGERPRES a condus la imposibilitatea efectuării de angajări pe posturi rămase 7 vacante, cu consecința necesității prestării de muncă suplimentară de către ceilalți angajați pentru a asigura volumul necesar de activitate, fără ca această muncă suplimentară să poată fi compensată prin acordarea unui spor la salariul; în plus, în prezent, ANP AGERPRES nu are corespondenți în 10 județe, ceea ce perturbă procesul redacțional și misiunea publică a instituției; · Art. VIII și IX – amânarea tranșelor aferente anului 2023, a diferențelor salariale acordate prin hotărâri judecătorești, pentru anul 2024, precum și eșalonarea pe o perioadă de 5 ani a plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, deși, astfel cum am evidențiat mai sus, practica judiciară constantă a instanțelor de judecată a constatat faptul că aceste prevederi încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate reglementate de CEDO; · Art. X alin. (1) – interzicerea acordării ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie și la încetarea raporturilor de muncă;

Motivarea măsurii privind declanșărea grevei împotriva politicii sociale și economice a Guvernului: În conformitate cu prevederile art. 155 alin. (5) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, vă comunicăm următoarele: 1. Actul normativ de adoptare a documentului de politică publică care a condus la diminuarea drepturilor angajaţilor/lucrătorilor prevăzute de contractele colective de muncă în vigoare la data adoptării documentului de politică publică este reprezentant de OUG nr. 115/2023. 2. Clauzele contractelor colective de muncă afectate de adoptarea OUG nr. 115/2023 sunt redate în următoarea situație: Nr. Crt. Articol OUG nr. 115/2023 Clauză C