Ziua cea mai așteptată: se deschide podul de la Brăila! Cifrele mega-investiției

Azi se inaugurează unul dintre cele mai importante obiective ale rețelei rutiere din țara noastră – podul suspendat de la Brăila.

Începând cu ora 13:00 va fi dat în trafic podul suspendat peste Dunăre de la Brăila/Galați – Tulcea, cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa și ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră.

Inaugurarea va fi făcută în prezența președintelui Klaus Iohannis. Vor participa, de asemenea, premierul Marcel Ciolacu, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, dar şi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu şi alţi invitaţi. 

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a prezentat cele mai relevante cifre ale investiției de la Dunăre:

– lungimea totală a podului este de 1974,3 metri;

– înălțimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundației;

– podul are 3 deschideri: o deschidere principală (1.120 m) și două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean și de 364,6 metri pe malul tulcean;

– tablierul metalic cântărește 20.860 tone, iar segmentele acestuia au fost #𝗺𝗮𝗱𝗲𝗶𝗻𝗥𝗼 la șantierul naval Brăila, cu tablă de la Complexul Siderurgic din Galați;

– pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o 𝗽𝗿𝗼𝗰𝗲𝗱𝘂𝗿𝗮 𝗶𝗻 𝗽𝗿𝗲𝗺𝗶𝗲𝗿𝗮 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗥𝗼𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮: s-au folosit fire de cablu de cca 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal. 𝗔𝘂 𝗼 𝗹𝘂𝗻𝗴𝗶𝗺𝗲 𝗱𝗲 𝟴𝟭.𝟬𝟬𝟬 𝗸𝗺, 𝗰𝗲𝗲𝗮 𝗰𝗲 𝗶𝗻𝘀𝗲𝗮𝗺𝗻𝗮 𝗰𝗮 𝗮𝗿 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗮 𝗶𝗻𝗰𝗼𝗻𝗷𝘂𝗿𝗮 𝗣𝗮𝗺𝗮𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝟮 𝗼𝗿𝗶;

– turnarea celor 4 piloni s-a făcut în sistem continuu, iar mecanismul de cofrare glisant a fost 𝗴𝗵𝗶𝗱𝗮𝘁 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗹𝗮𝘀𝗲𝗿 și au fost realizați aproximativ 2 metri la fiecare 24h;

– cei 4 piloni principali ai podului sunt goi pe interior și sunt dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță;

– rosturile de dilatare au fost comandate și produse special pentru acest pod și asigură: +/- 1 metru pe malul brăilean și +/- 1.26 metri pe malul tulcean;

– pentru construcția podului, s-au folosit 200.000 m3 beton armat, 25.000 tone oțel beton, 6.700 tone oțel pentru cele 2 cabluri principale, 8.600 metri coloane forate;

– 14.000 tone asfalt au fost așternute doar pe pod;

– pentru execuția drumurilor, s-au folosit 1.4 milioane m3 umpluturi, 280.500 m3 material granular, 97.000 m3 beton armat, 6.500 tone oțel beton, 17.000 metri coloane forate;

– suprafața asfaltată a drumurilor este de 312.130 m2;

– lungimea totală a drumurilor (inclusiv podul) este de 23,413 km și cuprinde două secțiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km și drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km, după cum urmează:

1. 𝗗𝗿𝘂𝗺𝘂𝗹 𝗽𝗿𝗶𝗻𝗰𝗶𝗽𝗮𝗹 𝗕𝗿𝗮𝗶𝗹𝗮 – 𝗝𝗶𝗷𝗶𝗹𝗮 (Etapa I) are o lungime de 19 km si este prevăzut cu două benzi de circulație pe sens, benzi de încadrare, acostamente, zona mediană și zona de parapete

2. 𝗗𝗿𝘂𝗺𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗹𝗲𝗴𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮 𝗰𝘂 𝗗𝗡𝟮𝟮 𝗦𝗺𝗮𝗿𝗱𝗮𝗻 – 𝗠𝗮𝗰𝗶𝗻 (Etapa 2) are o lungime de 4,3 km şi este prevăzut cu o bandă de circulație pe sens. Drumul de legătură urmează să pornească de la km 7+940 al drumului principal (Brăila-Jijila) și se va intersecta cu DN22 Smârdan-Măcin.

Principalele lucrări prevăzute în cadrul contractului:

– Podul suspendat peste Dunăre

– 2 viaducte de acces

– 1 viaduct peste calea ferată

– 23,4 km lucrări rutiere (drumuri)

– 35 poduri, pasaje și structuri minore

– 86 podețe

– 9 noduri rutiere și sensuri giratorii

– 1 Centru de Întreținere și Coordonare

– 1 stație de taxare.

Mai mult:

– este proiectat să aibă o durata de viața de 𝟭𝟮𝟬 𝗮𝗻𝗶;

– are un centru de monitorizare și control care va înregistra permanent starea podului, prin cei 𝟱𝟬 𝘀𝗲𝗻𝘇𝗼𝗿𝗶 𝗶𝗻𝘀𝘁𝗮𝗹𝗮𝘁𝗶 𝗽𝗲 𝗽𝗼𝗱 𝗶𝗻 𝗽𝘂𝗻𝗰𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗲𝘀𝗲𝗻𝘁𝗶𝗮𝗹𝗲;

–  pentru această structură, s-a efectuat cel mai complex și avansat proiect de testare a unui pod din România;

– la acest pod, va funcționa un 𝘀𝗶𝘀𝘁𝗲𝗺 𝗱𝗲 𝗱𝗲𝘇𝘂𝗺𝗶𝗱𝗶𝗳𝗶𝗰𝗮𝗿𝗲 a tuturor ansamblurilor podului, inclusiv a tablierului metalic și a cablurilor. Cablurile sunt izolate pe exterior cu o protecție care asigură etanșeitatea, iar aerul din interior va fi permanent dezumidificat și monitorizat, astfel încât să se asigure un mediu anticoroziv;

– pentru a asigura durabilitate și protecție anticorozivă ridicată, 𝘁𝗮𝗯𝗹𝗶𝗲𝗿𝘂𝗹 𝗺𝗲𝘁𝗮𝗹𝗶𝗰 este, de asemenea, dezumidificat în interior, anumite rigidizări longitudinale fiind utilizate drept canale pentru distribuția aerului dezumidificat în spațiul intern al tablierului, iar un sistem de senzori va monitoriza asigurarea păstrării stării de umezeală din casetă sub nivelurile ce provoacă oxidarea. 𝗦𝗲 𝘃𝗮 𝗺𝗲𝗻𝘁𝗶𝗻𝗲 𝗼 𝘂𝗺𝗶𝗱𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗿𝗲𝗹𝗮𝘁𝗶𝘃𝗮 𝘀𝘂𝗯 𝟰𝟬% 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗮 𝗻𝘂 𝗲𝘅𝗶𝘀𝘁𝗮 𝗰𝗼𝗿𝗼𝘇𝗶𝘂𝗻𝗲 𝘀𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗮 𝗽𝗲𝗿𝗺𝗶𝘁𝗲 𝗰𝗶𝗿𝗰𝘂𝗹𝗮𝘁𝗶𝗮 𝗽𝗲 𝗽𝗼𝗱 𝗶𝗻 𝘀𝗶𝗴𝘂𝗿𝗮𝗻𝘁𝗮, 𝗶𝗻 𝗼𝗿𝗶𝗰𝗲 𝗮𝗻𝗼𝘁𝗶𝗺𝗽;

– podul este prevăzut cu trotuare, însă acestea vor fi folosite strict pentru mentenanța acestuia, nu vor fi deschise circulației pietonale publice;

– 𝗻𝘂 𝘀𝗲 𝗽𝗹𝗮𝘁𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘁𝗮𝘅𝗮 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗲𝗰𝗲𝗿𝗲 𝗮 𝗽𝗼𝗱𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗶𝗻 𝗽𝗿𝗶𝗺𝗶𝗶 𝟱 𝗮𝗻𝗶.

Valoarea inițială a proiectului este de 1.995.932.260 RON, fără TVA, finanțat din fonduri externe nerambursabile, iar constructorul este Asocierea Astaldi S.P.A. – IHI Infrastructure System Co. Ltd.

În prima etapă, traficul rutier va fi deschis pe relația parțială, cu descărcare în județul Tulcea pe drumul până la Măcin (etapa I), urmând ulterior ca varianta până la Jijila (etapa II) să fie finalizată cât mai repede.

Ce spune Pro Infrastructură

ONG Pro Infrastructură, care monitorizează lucrările de infrastructură mare are cuvinte de laudă la adresa investiției de la Brăila, moment rar reprezentanții asociației, care de regulă critică ritmul lent de efectuare a lucrărilor, deficiențele, sincopele etc.

”Podul este, într-adevăr, un motiv de mândrie națională în materie de infrastructură rutieră. Chiar este un „Golden Gate” de România, cu adevărat o „lucrare de artă”: o structură vie, elegantă, suplă, impresionantă, cu o deschidere centrală de 1120 metri, nu cu mult sub cea a mult mai faimosului pod american de 1280 metri.

Al nostru este executat cu tehnologii de ultimă generație și, dacă avem grijă de el, ar trebui să îl putem folosi 100 de ani doar cu o minimă mentenanță, așa cum bunicul american finalizat în 1937 a demonstrat că se poate, mai ales că noi nu vom avea probabil nici în 50 de ani traficul suportat zilnic de cel din SUA.

Partea mai puțin frumoasă. În vara lui 2021 atât constructorii cât și politicienii și oficialii CNAIR promiteau că e gata în decembrie 2022. Dar a venit schimbarea la vârf din Transporturi și CNAIR combinată cu o nouă atitudine a conducerii antreprenorului general Astaldi, devenit între timp WeBuild.

Rezultatul: ecuația clasică stat incompetent plus privat profitor egal 6 luni de întârziere. Nici nu mai contează ce spunea contractul semnat în ianuarie 2018: un an proiectare și alți 3 de execuție.

Important. Se va mai lucra la pod și după ce va primi traficul. Mai mult, așa cum v-am explicat de nenumărate ori, deschiderea este între Calea Galați/DJ221B pe malul brăilean și ieșirea din Smârdan pe DN22 pe malul tulcean. Legăturile cu DN2B Centura Brăila, respectiv DN22 lângă Jijila se amână pentru toamnă, poate chiar decembrie. Sperăm să nu ne apuce 2024. Hartă interactivă: https://bit.ly/3moREmr.

Și mai important. Acum că îl avem, trebuie să-l punem cu adevărat în valoare prin conexiunile moderne, rapide și sigure de pe ambele maluri: drumurile expres (sau o autostradă în Y, în opinia noastră) de la Brăila spre Focșani și/sau Buzău, respectiv drumul expres spre Tulcea și apoi Constanța.

Podul este practic prima conexiune modernă directă între Moldova și Dobrogea. Cu siguranță, încă de astăzi, traficul de tranzit dintre aceste două regiuni (și din nordul Munteniei și chiar din centrul țării) se va muta, într-o proporție semnificativă, pe aici. Asta înseamnă presiune suplimentară pe salba de drumuri naționale din aceste zone: DN23, DN25, DN24, DN24D și „afluenții” lor din Moldova, respectiv DN22 și DN22D spre Tulcea și Constanța.

Ca întotdeauna, îndemnul nostru e simplu. Viața are, într-adevăr, prioritate. Circulați atent și cu băgare de seamă pe rețeaua rutieră greu încercată care își ia tributul anual de vieți, aproape 2000 de suflete”, au spus cei de la Pro Infrastructură. Iar supriza lor este un material video timelapse cu imagini 4k: