Ziua Internaţională a Muncii. Ce semnificaţie are data de 1 Mai

Data de 1 Mai marchează Ziua internaţională a muncii sau Ziua internaţională a muncitorilor și în prezent este sărbătorită în peste 90 de țări. Această zi se dorește să fie un omagiu adus muncitorilor şi mişcărilor muncitoreşti din întreaga lume pentru lupta lor istorică în vederea obţinerii unor drepturi sociale şi economice.

Ziua Muncii este sărbătorită în SUA și Canada în prima zi din luna septembrie. Alte ţări, precum Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda dedică prima zi de luni din luna mai acestei zile.

În Australia, fiecare stat are o zi a muncii pe care o sărbătoreşte în prima sau în a doua zi de luni a lunilor martie, mai sau octombrie. Noua Zeelandă marchează Ziua Muncii în cea de-a patra zi de luni din octombrie.

Dacă în România, 1 Mai se sărbătorește fie la mare sau fie la un gratar, în alte țări, această zi este prilejul perfect folosit de sindicatele mai multor categorii profesionale de a face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.

1 Mai, Ziua Muncii în România

Ziua de 1 Mai a fost sărbătorită prima oară în anul 1890, când se organizau petreceri câmpenșeti. În anul 1945, românii iau atitudine și fac primele demonstrații muncitorești, care aveau să ia sfârșit în 1971.

Totul a pornit de la protestele muncitorilor din Chicago ce au avut loc pe 1 mai 1886, când sute de protestatari au iețit în stradă cerând reducerea normei de muncă la 8 ore pe zi, fără reducerea salariului.

Trei zile mai tarziu, câțiva muncitori s-au alaturat unui alt protest, alături de angajați ai unei întreprinderi de prelucrare a lemnului. Poliția a intervenit, iar patru protestatari au fost uciși de poliție și multe alte persoane au fost rănite mai mult sau mai puțin grav din cauza forțelor de orgine.

Demonstrația de la acea vreme a adunat la protest peste 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 erau în grevă.

Trei ani mai târziu, la data de 20 iulie 1889, cu prilejul primului Congres al Internaţionalei a II-a, întrunit la Paris, s-a stabilit ca la data de 1 mai să fie sărbătorită Ziua internaţională a muncii, cu acest prilej fiind organizate demonstraţii pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago, dar şi de a determina autorităţile să accepte ziua de lucru de opt ore.