Ziua Internațională a Stiloului: Ce se poate întâmpla dacă uităm să scriem de mână! EXCLUSIV

Puțini sunt cei care știu că în prima zi de vineri a lunii noiembrie se aniversează – din 2012 – Ziua Internațională a Stiloului. Cu acest prilej, un neurochirug și un pasionat de papetărie vorbesc, în exclusivitate, despre încotro „se duce” scrisul de mână. Și despre ce se poate întâmpla dacă uităm să scriem de mână!

Ziua Internațională a stiloului reprezintă o inițiativă menită să mențină viu interesul pentru acest minunat instrument de scris, dar și pentru  scrisul de mână, în general. Fiecare cuvânt scris de mână e o călătorie…Poate pentru unii dintre noi, căci pentru alții esențial e butonatul la mobil. Potrivit statisticilor, în Suedia spre exemplu, aproape nimeni nu mai scrie de mână! Și-au pierdut (nu numai ei, suedezii) o importantă calitate a creierului – în cazul de față – și despre acest lucru veți citi mai jos.

Observăm în ultimii ani o îndepărtare a noastră a tuturor de stilou, de călimara cu cerneală, de scrisorile scrise de mână, de vederile din vacanță, totul e digitalizat, transmis virtual, trăit virtual, lipsind însă partea personală, afectivă.

Ziua Internațională a Stiloului: Părerea neurochirurgului

În timp ce pentru cei care au crescut cu stiloul, cerneala și sugativa nelipsită, pentru cititorul de scrisori si căutătorul de sentimente ascunse în spatele unei caligrafii perfecte, pierderea îndeletnicirii de a scrie de mână reprezintă pentru specialiști o problemă mai mare decât pare la prima vedere.

Întrebat cât de important este scrisul de mână pentru dezvoltarea sau mai bine zis pentru buna funcționare a creierului, doctorul neurochirurg Dan Benția, descrie într-un mod absolut științific totul.

“Centrul scrisului se află în emisfera dominantă, adică în emisfera stângă la om și este în corelație cu centrul vorbirii și centrulcititului. Pierderea vorbirii în medicină se numește AFAZIE și poate fi de trei tipuri: pierderea producerii cuvintelor – afazie expresivă, pierderea întelegerii cuvintelor- afazie receptivă, afazie mixtă”, spune medicul.

El mai adaugă că astfel, pierderea capacitatii pure de a citi se numește ALEXIE, iar pierderea pură a capacității de a scrie se numește AGRAFIE. Centrii nervoși pentru aceste funcții sunt interconectați, un traumatism/tumoră în regiunea ariei vorbirii pe partea stângă duce de obicei la pierderea capacității de a citi și de a scrie: „Scăderea constantă în ultimii 20 de ani, din cauza digitalizarii, a calității și cantității scrisului de mână poate duce după părerea multor neurologi la scăderea calității cititului, a fluenței verbale și a bogăției vocabularului”.

Ce se poate întâmpla dacă uităm să scriem de mână!

Doctorul neurochirurg Dan Benția mai adaugă că în Finlanda, de exemplu, în 2014 s-a hotărât ca scrisul de mână să nu mai fie o disciplina obligatorie Același lucru s-a întamplat și în SUA, unde s-a permis ca acesta să fie înlocuit de scrisul digita.„Astfel, examenele se pot da facultativ de mână sau digital. Motivația lor? Scrisul digital se desfășoară mai repede, e la fel pentru toata lumea, poate fi citit de către toata lumea, e mai concis, se poate corecta rapid, se poate păstra digital și se poate transmite la distanță. Epoca transmiterii scrisorilor este desuetă. Mai mult si scrisul digital pierde teren în fata mesajelor vocale.

Fără a dori să mă poziționez împotriva progresului, consider că ar trebui să se facă eforturi pentru păstrarea scrisului de mână deoarece pierderea acestei capacități are efecte nocive atat din punct de vedere sănătate, cât și din punct de vedere social”, avertizează medicul.

Dan Benția aduce în continuare argumente în favoarea scrisului de mână. Printre ele, punctual, faptul că:

• Scrisul de mână transmitea și afectivitatea, trăirile celui care scria, acestea dispar acum în epoca digital. Scrisul digital este un scris la prima vedere indiferent, lipsit de afectivitate.
• Prin scris, prin fiecare litera pe care o desenăm noi memorăm de fapt textul respective. Odată cu memorarea acestuia noi dezvoltăm o alta parte din creier și anume aceea a memorării și a atenției.

„În studiile de imagistică funcționala(PET, CT) s-a observat că atunci când subiectul scrie de mână se activează anumite arii din zona limbajului, a cititului și a scrisului care nu se activeaza atunci când scriem digital”, mai punctează apoteotic medicul.

De Ziua Internațională a Stiloului aflăm despre efecte devastatoare!

„Încă sunt din generația care avea bucuria rechizitelor școlare (ghiozdan, stilou, penar, călimară, radieră, etc). Exista o afectivitate de tipul acesta și o bucurie a scrisului de mână. În decursul vremii doar anumite persoane erudite sau înstărite aveau acces la scris, acum noi nu mai apreciem ceea ce a schimbat cursul umanității, iar tendința este aceea de a pierde dexteritatea de a scrie de mână. Înlăturăm, din comoditate implicit și bucuria vieții și anume aceea de a citi și de a scrie frumos”, evidențiază, emoționant, Dan Benția.

El mai adaugă că, în concluzie, nu se știe care va fi cu exactitate efectul dispariției scrisului de mână deoarece chiar și în țările menționate ca au renuntat parțial la acest tip de scris nu s-a decis să se renunțe definitiv oficial la scris, ci aleg să promoveze neobligativitatea unor examene scrise. Impactul total este încă în studiu.

„Părerea mea este că pentru a rămâne sănătos trebuie păstrat scrisul de mână altfel, va scădea odată cu dispariția lui și capacitatea de a vorbi și de a înțelege ceea ce citim , iar la nivel cultural efectele vor fi devastatoare.”

Omul cu papetăria: „Ar fi o pierdere pentru umanitate înlocuirea scrisului de mână”

Pe de altă parte, îndepărtarea omului și a românului de scrisul de mână se vede în mod pragmatic în vânzările de instrumente de scris tradiționale care încep să fie înlocuite de tablete interactive. Mai multe despre piața de papetărie și dinamica acesteia în raport cu scrisul de mână ne spune mai multe „omul cu papetăria”: Adrian Bănuță, Retail Operations Manager al magazinelor de papetărie și birotică Autograf.

“După pandemie a devenit evident faptul că românii încep să renunțe la scrisul de mînă și să aleagă varianta acestuia digitală. În România încă mai există cumpărători de instrumente de scris (creioane mecanice, pixuri, stilouri cu rezervă, stilouri tradiționale Diplomat, markere, etc) deoarece digitalizarea încă este un plan la nivelul guvernanților români, plan care nu a pătruns în toate segmentele societății, mai exact în sistemul de educație și în instituțiile de stat”, spune Adrian Bănuță.

Mai aflăm de la el că se caută din ce în ce mai mult tablete interactive, ecrane interactive pentru a facilita interacțiunea rapidă între persoane. Un alt aspect interesant este acela ca producătorii tradiționali de instrumente de scris Penac, Diplomat, Artline caută permanent soluții să devină creativi, să-și ofere un upgrade produselor tradiționale pentru a nu pierde teren în fața producătorilor care pun pe piață produse hibride ce schimbă soarta scrisului de mână. „Nu știm cum va evolua această piață a rechizitelor școlare, dar știm că ar fi o pierdere pentru umanitate înlocuirea scrisului de mână cu cel digital”, conchide Adrian Bănuță.

Și când te gândești că pentru unii dintre noi caligrafia se preda la școală. Pare învechit, dar e suprem de cool. A ști caligrafie este un fel new black…