„Ziua Marinei” la Galați, cu parada navelor militare, dar fără tradiționalele jocuri marinărești

La Galați, cel mai important port de la Dunăre, „Ziua Marinei” este de zeci de ani sărbătoarea tradițională a orașului, pentru că foarte mulți locuitori sunt marinari sau constructori de nave.

Mii de gălățeni au venit și în acest an pe Faleza Dunării pentru a participa la ceremonialul religios și militar prin care a fost marcată principala sărbătoare a orașului.

Pentru că în acest an guvernul a aprobat și o minivacanță, au lipsit de la „Ziua Marinei” principalii șefi ai administrației gălățene, primarul Ionuț Pucheanu, președintele CJ Costel Fotea și prefectul Anamaria Naggar, dar, în mod surprinzător, au lipsit și politicienii care de obicei nu ratau prilejul de a face băi de mulțime la „Ziua Marinei”, mai ales înaintea alegerilor parlamentare.

Festivitatea a început cu prezentarea onorului de către militarii de la Flotila Fluvială ,,Mihail Kogălniceanu” de la Brăila, după care arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian și un sobor de preoți, au oficiat un Te Deum, pentru pomenirea marinarilor care și-au pierdut viețile pe mare, dar și a celor 118 români, majoritatea gălățeni, care și-au pierdut viețile în catastrofa navală de pe 10 septembrie 1989, când nava de pasageri „Mogoșoaia” s-a scufundat în rada portului Galați.

La slujba de pe Faleză a fost sfințită o cruce din flori albe pe care arhiepiscopul ÎPS Casian a purtat-o până la malul fluviului și mai departe la bordul unei ambarcațiuni pentru a o așeza pe valurile Dunării, în memoria gălățenilor care și-au pierdut viețile pe Dunăre sau pe mările lumii.

Mai multe nave militare de la Flotila Fluvială „Mihai Kogălniceanu” din Brăila au prezentat un exercițiu compus din mai multe secvențe tactice, după un scenariu în care un inamic a ocupat o poziție strategică pe Dunăre în vederea dezvoltării unor acțiuni militare împotriva forțelor armate române. Navele de luptă și infanteriștii marini din cadrul Flotilei au avut misiunea de a neutraliza forțele inamice.

Operațiunile au fost spectaculoase, cu trageri efectuate cu tunurile de la bordurile navelor, dar și cu intervenții ale infanteriștilor marini, care se deplasau cu ambarcațiuni foarte rapide.

La Brăila au fost păstrate tradiționalele jocuri marinărești, Primăria Galați le-a tăiat de pe listă

Tradițional, „Ziua Marinei” era marcată și prin concursuri de îndemânare și jocuri marinărești, cum ar fi prinderea unui purcel aflat la capătul unui școndru uns cu vaselină sau capturarea unor rațe aruncate în apele Dunării. La Galați, jocurile marinărești au dispărut după intrarea în Uniunea Europeană, pentru că nu era acceptabilă chinuirea unor animale.

La Brăila, autoritățile au găsit soluții pentru păstrarea jocurilor marinărești. A fost organizat concursul de înot după rațe, la care au participat 7 brăileni, dar și concursul de echilibristică pe școndrul uns cu vaselină, la care porcul a fost înlocuit cu steguleț, cel care a reușit să îl ia primind un premiu în bani.

În tradiția „Zilei Marinei” mai erau și alte jocuri marinărești, printre care și unul al cărui scenariu prevedea o nuntă organizată pe un vapor și răpirea miresei de către pirați și salvarea acesteia de către echipe de marinari, care erau premiați pentru reușita lor. Mai erau și concursurile de bărci 6 plus 1 și 2 plus 1, concursurile de caiac și cursele de vâslit de la Brăila la Galați. Organizatorii de la Primăria Galați au hotărât că se poate și fără jocuri marinărești.

Sărbătorirea „Zilei Marinei” la praznicul Adormirii Maicii Domnului, o tradiție de 122  ani

Prima sărbătorire a „Zilei Marinei Române” a avut loc pe 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, fiind marcată printr-un Te Deum la bordul crucișătorului „Elisabeta”. În anii care au urmat, serbările au luat amploare, în 1912, „Ziua Marinei” având loc sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regina Elisabeta. În 1913, manifestările s-au desfășurat la bordul bricului ,,Mircea”, de unde au putut fi urmărite cursele de bărci militare si lotci pescărești, sărituri în apã, watter polo, curse de înot, sărituri cu bicicleta în mare și vânatoarea de rațe.

În anii celui de-al Doilea Război Mondial, „Ziua Marinei” a fost sărbătorită prin pelerinaje la Cimitirele Eroilor, în memoria marinarilor căzuți pe front.

După război, prin Decretul Prezidiului Marii Adunari Naționale nr. 309/29.08.1953 s-a stabilit ca „Ziua Marinei Militare a RPR”, să fie sărbătorită, în fiecare an, în prima duminică a lunii august.

Tradiția sărbătoririi „Zilei Marinei” la praznicul Adormirii Maicii Domnului a fost reluată pe 15 august 1991, când la Constanța a avut loc o impresionantã paradă navală, la care au participat crucișătorul USS „Belknap”, din Flota a VI-a a Statelor Unite, nava militară sovietică „Azov”, distrugătorul,,Kocatepe” din flota Turciei și nava de patrulare bulgărească „Smeli”.