„Ziua Marinei”, sărbătoarea tradițională a Galațiului, celebrată cazon, fără entuziasmul de altă dată

Mii de gălățeni au participat pe Faleza Dunării la festivitățile prin care a fost marcată „Ziua Marinei”, sărbătoarea tradițională a Galațiului, orașul în care foarte mulți locuitori sunt marinari sau constructori de nave.

Legătura Galațiului și a gălățenilor cu marinăria este una foarte puternică, de sute de ani. Galațiul este cel mai mare port maritim de la Dunăre, dar și capitala construcțiilor de nave din România, prin Șantierul Naval și unica Facultate de Arhitectură Navală din țară, dar și prin singurul Institut de Cercetări și Proiectări Navale. Pentru că în multe familii navigația sau construcțiile navale sunt ocupații tradiționale, „Ziua Marinei” este o sărbătoare a orașului.

În acest an, scenariul sărbătoririi „Zilei Marinei” a fost mai prost decât la edițiile din anii trecuți, la care manifestările oficiale începeau după-amiaza și continuau până târziu în noapte, cu petrecerile la terasele de pe Faleza Dunării.

„Ziua Marinei 2023” a fost organizată începând cu ora 14.00, pe o căldură toridă care i-a determinat pe mulți gălățeni să amâne ieșirea la o plimbare pe Faleză. Dar câteva mii de gălățeni, tineri și vârstnici, au venit totuși la malul Dunării pentru a nu lipsi la principala sărbătoare a orașului.

Ca în fiecare an, „Ziua Marinei” a fost sărbătorită prin ceremonialul militar și religios. Pe esplanada Falezei Dunării, mii de gălățeni au asistat la prezentarea onorului de către militarii de la Flotila de la Dunăre din Brăila, după care arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian și un sobor de preoți, au oficiat un Te Deum, pentru pomenirea marinarilor care și-au pierdut viețile pe mare, dar și a celor 118 români, majoritatea gălățeni, care și-au pierdut viețile în catastrofa navală de pe 10 septembrie 1989, când nava de pasageri „Mogoșoaia” s-a scufundat în rada portului Galați.

La slujba de pe Faleză a fost sfințită o cruce din flori albe pe care arhiepiscopul ÎPS Casian a purtat-o până la malul fluviului și mai departe la bordul unei ambarcațiuni pentru a o așeza pe valurile Dunării, în memoria gălățenilor care și-au pierdut viețile pe Dunăre sau pe mările lumii.

Exerciții tactice ale marinarilor militari de pe „Monitorul 45”,  „Vedeta Blindată 179” și „Vedeta Fluvială 149”

Ceremonialul a fost încheiat prin defilarea marinarilor de la Comandamentul Flotilei de la Dunăre, dar și de prezentarea unor execiții tactice.

Marinarii de la Flotila de Dunăre de la Brăila au prezentat mai multe secvențe tactice în baza unui scenariu în care un inamic ipotetic a ocupat o zonă cu intenția organizării unor acțiuni militare viitoare.

Militarii din grupul de luptă format din navele „Monitorul 45”,  „Vedeta Blindată 179” și „Vedeta Fluvială 149 ” și Grupul de cercetare al Infanteriei Marine au primit misiunea de a neutraliza inamicul și de a securiza zona.

Operațiunile au fost spectaculoase, cu trageri efectuate cu tunurile de la bordurile navelor, dar și cu intervenții ale infanteriștilor marini, care se deplasau pe „câmpul de luptă” acvatic cu ambarcațiuni foarte rapide.

De la „pânzarele” din vremea lui Ștefan cel Mare la Flotila înființată de Cuza

Supremația militară românească pe Dunăre are o istorie care începe pe vremea lui Ștefan cel Mare, care înființase o flotă de „pânzare moldovenești”, cu care îi ținea la distanță pe turci, deținând controlul pe Dunăre și pe Brațul Chilia.

În 1860, Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înființare a Corpului Flotilei de Dunăre constituită în sprijinul forțelor armate terestre pentru apărarea independenței și suveranității țării. Această structură militară îndeplinește și astăzi rolul de apărător pe Dunăre și Canalul Dunăre – Marea Neagră, în Delta Dunării, în zona lagunară a Deltei dar și în zonele maritime costiere.

În ultimii ani, Flotila de la Dunăre „Mihail Kogălniceanu” de la Brăila și-a perfecționat capabilitățile la standardele de securitate națională și europeană și la exigențele NATO de interoperabilitate. Comandantul Flotilei de la Dunăre este contramiralul de flotilă Marcel Niculae

Au lipsit tradiționalele jocuri marinărești, care reprezentau principala atracție a „Zilei Marinei”

De zeci de ani, „Ziua Marinei” era marcată și prin concursuri de îndemânare și jocuri marinărești. Unele dintre acestea, cum ar fi prinderea unui purcel aflat la capătul unui școndru, un stâlp din lemn uns cu vaselină sau capturarea unor rațe aruncate în apele Dunării, au dispărut după intrarea în Uniunea Europeană, pentru că nu era acceptabilă chinuirea unor animale.

Dar mai erau jocuri marinărești care puteau fi păstrate, cum ar fi concursurile de bărci 6 plus 1 și 2 plus 1, concursurile de caiac-canoe, dar și tradiționalele curse de vâslit de la Brăila la Galați.

La fel de tradițional era și un joc al cărui scenariu prevedea o nuntă organizată pe un vapor și răpirea miresei de către pirați și salvarea acesteia de către mai multe echipe de marinari, care erau premiați pentru reușita lor.

La Brăila, autoritățile au găsit soluții pentru păstrarea jocurilor marinărești. Au fost organizat și concursul de înot după rațele care s-au dovedit mai bune înotătoare decât competitorii, dar și concursul de echilibristică pe școndrul uns cu vaselină, la care porcul a fost înlocuit cu steguleț, cel care a reușit să îl ia primind un premiu în bani în suma echivalentă unui godac.

La Galați, autoritățile locale au hotărât că se poate și fără jocuri marinărești.

„Ziua Marinei”, sărbătorită din anul 1902

Prima sărbătorire a „Zilei Marinei Române” a avut loc pe 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, fiind marcată printr-un Te Deum la bordul crucișătorului „Elisabeta”.

În anii care au urmat, serbările au luat amploare, în 1912, „Ziua Marinei” având loc sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regina Elisabeta. În 1913, manifestările s-au desfășurat la bordul bricului ,,Mircea”, de unde au putut fi urmărite cursele de bărci militare si de lotci pescărești, sărituri în apã, watter polo, curse de înot, sărituri cu bicicleta în mare și vânatoarea de rațe.

În anii celui de-al Doilea Război Mondial, „Ziua Marinei” a fost sărbătorită sobru, prin pelerinaje la Cimitirele Eroilor, în memoria marinarilor căzuți pe front.

După război, prin Decretul Prezidiului Marii Adunarii Naționale nr. 309/29.08.1953 s-a stabilit ca „Ziua Marinei Militare a RPR”, să fie sărbătorită, în fiecare an, în prima duminică a lunii august. În anii 60, manifestările au căpătat și unele accente propagandistice, dar cu timpul au apărut în cadrul manifestărilor jocurile marinărești, care au mai estompat aceste excese.

Tradiția sărbătoririi „Zilei Marinei” la praznicul Adormirii Maicii Domnului a fost reluată pe 15 august 1991, când la Constanța a avut loc o impresionantã paradă navală, la care au participat crucișătorul USS „Belknap”, din Flota a VI-a a Statelor Unite, nava militară sovietică „Azov”, distrugătorul,,Kocatepe” din flota Turciei și nava de patrulare bulgărească „Smeli”.